Traduceri olandeză, flamandă sau neerlandeză?

Neerlandeza, olandeza sau flamanda

De-a lungul timpului, în activitatea noastră de traduceri autorizate am observat că există o foarte răspândită confuzie cu privire la această limbă – majoritatea o știu după denumirea de olandeză, adică limba vorbită în Olanda. Neerlandeza sună puțin a irlandeză, iar flamanda se vorbește în Belgia.

Țările de Jos – Olanda

În realitate, acea bucată a Europei cu capitala la Amsterdam de cca. 40.000 km2 din care aproape o pătrime este formată doar din apă, poartă denumirea oficială de Regatul Unit al Țărilor de Jos, monarhie constituțională care și-a declarat independența de Imperiul Spaniol în 1648. Nederlands (neder = jos, lands = țări), în traducere directă țările de jos, poartă această denumire fiindcă aproximativ o treime din suprafața țării se află sub nivelul mării. Din punct de vedere administrativ-teritorial, țara este împărțită în 12 provincii, două dintre care sunt Olanda de Sud și Olanda de Nord.

Harta Tarile de Jos
Harta Tărilor de Jos

Neerlandeza sau olandeza

Deși neerlandeza este limba oficială vorbită în Țările de Jos dar și în Belgia, Aruba, Curaçao, Sint Maarten și Suriname, există o mare confuzie între neerlandeză și olandeză. Aceasta a pornit de la faptul că în secolul XVII, provincia Olanda de Nord era cea mai influentă din punct de vedere cultural, artistic și tehnologic, această perioadă fiind cunoscută și sub numele de epoca de aur. Astfel, din punct de vedere turistic întreaga țară a început să fie cunoscută sub denumirea celei mai importante provincii, Olanda, iar limba vorbită a început să primească din ce în ce mai frecvent denumirea de olandeză. Acest fenomen are loc într-o multitudine de alte spații lingvistice, cum ar fi Holländisch în loc de Niederländisch în germană, hollandais în loc de néerlandais în franceză sau holandés în loc de neerlandés în spaniolă.

Neerlandeza sau flamanda

În Regatul Belgiei, monarhie constituțională care și-a declarat independența față de Țările de Jos în 1830, există trei limbi oficiale: neerlandeza, franceza și germana. Țara este compusă din două grupuri lingvistice majore, Flandra și Valonia. În partea de nord a țării se vorbește preponderent limba neerlandeză, însă cum acea parte a teritoriului este cunoscută sub denumirea de Flandra, s-a creat aceeași confuzie iar limba vorbită în Belgia a primit denumirea de flamandă. În realitate, limba oficială vorbită în Flandra este tot neerlandeza. Deși nu se poate spune că flamanda este un dialect propriu zis, acest termen este utilizat de lingviști pentru a desemna regionalismele – cuvinte sau sintagme specifice acestui spațiu lingvistic, întrucât flamanda este caracterizată printr-un număr mare de împrumuturi din limba franceză.

Limba neerlandeză – o limbă germanică

Toate limbile germanice au legătură între ele întrucât acestea au în comun aceeași limbă mamă. În jurul anului 200 AD, acestea au început să se diferențieze ca limbi de sine stătătoare. Limba neerlandeză face parte din categoria limbilor vest-germanice, fiind înrudită cu limba engleză și limba germană. Vocabularul limbii neerlandeze este în parte parte de origine germanică, prezentând o serie de împrumuturi romanice – mai multe decât limba germană însă mult mai puține decât limba engleză.

Limbile germanice de nord și vest
Limbile germanice de nord și vest

Deoarece gramatica limbii neerlandeze are foarte multe în comun cu cea a limbii germane, adesea cunoscătorii de limbă germană găsesc limba neerlandeză mai accesibilă; în plus, se poate spune că gramatica limbii neerlandeze este o „versiune” mai simplificată față de cea a limbii germane, renunțând la anumite elemente precum unul dintre cele trei genuri ale substantivului (genul masculin și cel feminin se exprimă la fel) sau existența cazurilor nominativ, acuzativ, dativ și genitiv. Una dintre caracteristicile ce deosebește limba neerlandeză de alte limbi este construcția gramaticală prin care un număr de verbe la infinitiv sunt grupate în mod consecutiv unul după celălalt (werkwoordstapeling sau grup de verbe ). Teoretic, nu există o limită în ceea ce privește câte verbe pot fi înșirate unul după celălalt și astfel se poate ajunge la fraze uluitoare precum cea de mai jos, care conține nu mai puțin de șapte verbe consecutive la infinitiv:

“Ik zou jou weleens hebben1 willen2 zien3 durven4 blijven5 staan6 kijken7, care s-ar traduce prin „Mi-aș fi dorit să te văd pe tine că îndrăznești să stai pe loc și să privești”.